De ieri am reinceput sa ma duc la inot. super-cool. drept pentru care azi sunt anchilozat total. sau, in fine, aproape total. am facut ieri 1000 de m. adica 40 de bazine de 25. sincer, cand am inceput nu credeam ca o sa pot. dupa vreo 10 bazine, eram convins*. dupa inca 5 ma chinuiam sa ma conving sa fac macar jumate din ce imi propusesem. dupa aia, nu stiu ce s-a intamplat, dar n-am mai simtit oboseala si am putut sa inot mai departe fara mari probleme. ultimele vreo 6 bazine le-am facut legat, fara pauza intre ele (celelalte le faceam cu pauza dupa 2 maxim 3 lungimi… si pauzele erau din ce in ce mai lungi, evident) nu stiu ce s-a intamplat la 500 m, am spart o bariera psihologica (daca era fizica, ma scufundam ca Titanicul… sau macar nu puteam continua) de ce n-oi putea eu sa sparg si alte bariere de genul asta? tema pentru acasa: sa aflu de ce, ce trebuie facut… si sa fac!

    stiu ca am vorbit (scris) mult despre mine si nu neaparat coerent, dar asta e… cine stie ce viitor kant sau nietzsche zace in mine si se chinuie sa iasa la suprafata.


*convins că n-o să pot, evident

Reclame