Motto: Ai grijă ce-ţi doreşti. S-ar putea să se întâmple.
Murphy

    Aici ar fi trebuit să găsiţi un entry despre cât de bine m-am distrat la nunta la care am participat weekendul ăsta. În schimb… cine poate ghici ce s-a întâmplat? Aveţi 3 încercări şi o poză ca să vă ajute… şi motto-ul – eu mi-am dorit căldură…Camera mea…

    Dacă aţi citit post-ul precedent, ştiţi că am stat cu sufletul la gură în noaptea când s-a dat căldură, de frică să nu se întâmple “ceva”. Şi nu s-a întâmplat. Am plecat vineri acasă, urmând ca sâmbătă să plec mai departe la nunta unor prieteni la Constanţa. Iar sâmbătă dimineaţa am primit un telefon care mă anunţa că tre’ să-mi mişc urgent posteriorul la Bucureşti, că mi-am inundat vecinii, şi-ncă rău de tot. Ce-am găsit se vede în poză (poza a fost luată după ce deja strânsesem covorul şi 2 ligheane de apă, că astea au fost prioritare) Vinovatul? O garnitură de la calorifer care a cedat. Bine, dar vinovatul? Cel care a vândut caloriferul zice că garniturile erau în regulă (m-am uitat şi eu la ele când le-am luat, şi n-am observat nimic), şi că de vină e cel care a montat caloriferul. Instalatorul zice că de vină e garnitura care era deja stricată. Şi-atunci de ce a montat-o? Aaa, sau n-a văzut că era stricată? Şi-atunci ce dovadă are că era stricată, şi că nu s-a stricat când a montat-o el? Şi, la urma urmelor, cine îmi plăteşte mie oalele sparte?

    PS: ce se vede în poză pe jos e apa care (dacă nu ştiaţi) curge prin calorifere. Nu ceai. Nu cafea. Nu cola. Apă.

Reclame